Nu știam exact cum o să fie.
Știam doar că vreau să încerc.
Mureș Run 24 a fost prima mea cursă de ultra. 12 ore în care trebuia să alerg cât pot, dar cu o condiție simplă: pentru a fi declarat finisher trebuia să termin minimum 5 ture. Dacă rămâneai sub 5, era DNF. Pentru mine, obiectivul era clar: să fac cele 5 ture și să pot spune că am terminat primul meu ultra.
Dar, ca de multe ori când intri într-o provocare pe care nu ai mai făcut-o niciodată, am subestimat puțin ce urma să fie.
În primele 3 ore am făcut 2 ture.
Mă simțeam bine și, chiar dacă ritmul nu era unul nebun, aveam impresia că mai am foarte mult timp la dispoziție. În mintea mea începeau deja calculele și mă gândeam că, dacă lucrurile merg așa, poate pot ajunge la 6 sau chiar 7 ture.
Apoi corpul a început să-mi explice că o cursă de ultra nu se termină după primele ore.
După tura a doua și, mai ales, pe parcursul următoarei, am început să simt puternic mușchii aductori, în partea din spate a picioarelor. Atunci am început să înțeleg că poate am subestimat puțin cursa și că 12 ore de alergare nu înseamnă doar să ai timp suficient să strângi kilometri.
Norocul meu au fost organizatorii.
Au avut masaj pentru participanți și am intrat pentru o sesiune scurtă. Nu a fost ceva complicat și nici nu a fost o soluție magică, dar mi-a prins foarte bine. După masaj am putut să continui și am plecat din nou pe traseu.
De aici cursa s-a schimbat.
👉 Primele ore le trăisem cu gândul la 6 sau 7 ture. După aceea am început să mă uit altfel la fiecare tură. Nu mai era despre câte ture aș putea face în 12 ore, ci despre cum ajung la următoarea.
Și, încet, obiectivul inițial a devenit din ce în ce mai important.
Trebuie să fac cinci. Nu șase. Nu șapte.
Cinci.
Pentru că cinci însemnau că termin cursa.
💡 Asta este una dintre lecțiile pe care mi le-a dat Mureșul. La început crezi că ai control asupra cursei, îți faci calcule, îți proiectezi rezultatul și începi să te gândești la ce ai putea obține. Apoi corpul îți amintește că există o diferență între ceea ce crezi că poți face și ceea ce poți face după câteva ore de efort.
O cursă lungă îți cere să te adaptezi.
Am mers, am alergat, am încetinit, am băut, am mâncat, am stat puțin și am plecat din nou. Au fost momente în care am simțit că merg prea încet și momente în care am simțit că trebuie să mă opresc. Dar de fiecare dată am găsit un motiv să mai plec o dată.
Și au fost mai multe pauze decât mi-aș fi imaginat înainte de start.
În total, toate pauzele mele au însumat aproximativ o oră și 16 minute.
Timpul efectiv petrecut pe traseu a fost de aproximativ 9 ore și 30 de minute.
La final, ceasul arăta 10 ore și 46 de minute de la start.
55,5 kilometri. Cinci ture. Primul meu ultra.
Când am trecut linia, nu m-am gândit la clasament și nici la câți kilometri aș fi putut face dacă lucrurile ar fi mers perfect. M-am gândit la primele trei ore, când eram convins că pot face 6 sau 7 ture, și la momentul în care am început să înțeleg cu adevărat ce înseamnă o cursă de anduranță.
Am venit să văd dacă pot. Și am putut.
Poate că asta îmi place cel mai mult la alergare. Îți ia toate poveștile pe care ți le spui despre tine și le pune la încercare. Poți spune că ești disciplinat, că ești puternic, că nu renunți, dar după câteva ore pe traseu nu mai contează ce spui.
Contează ce faci. Mai faci o tură? Mai pleci o dată? Mai continui?
Acolo se construiește ceva. Nu doar rezistență, ci caracter.
Mureșul nu mi-a demonstrat că sunt un alergător ultra. Mi-a demonstrat că pot să merg mai departe decât credeam și, poate mai important, mi-a arătat că trebuie să respect distanța, timpul și corpul mult mai mult decât am făcut-o la începutul cursei.
Am plecat crezând că poate fac 6 sau 7 ture. Am terminat fericit că am făcut 5.
Și cred că exact aici a fost victoria mea.
La 44 de ani, încă îmi testez limitele. Uneori le împing, alteori ele mă împing pe mine înapoi. Dar continui să le caut, pentru că fiecare cursă, fiecare kilometru și fiecare moment în care mă gândesc că nu mai pot îmi arată ceva nou despre omul care încerc să devin.
Mureșul a fost 55,5 kilometri. Pentru mine a fost mult mai mult.
A fost prima dată când am intrat în lumea ultra. Și nu cred că va fi ultima 😍
55,5 km. 5 ture. 9h30 timp efectiv pe traseu. 10h46 timpul total.
Primul meu ultra.
Built for the Quest.
